Scuze ! :|

   Ştiu că scuzele nu au rost, ştiu că scuzele nu schimbă nimic, ştiu că tot această Cătălină rămân şi ştiu că doare. Mă doare şi pe mine când văd că-mi ziceţi că m-am schimbat şi eu nu-mi dau seama cu ce, care-i diferenţa dintre trecut şi prezent. Pur şi simplu nu mă simt în stare să vă dau sfaturi, nu mă simt în stare să vă controlez anumite alegeri.
   Poate nu există prietenie adevărată, dar există prieteni adevăraţi, existaţi voi. Şi pierd persoanele dragi, şi-mi lipsesc din ce în ce mai multe şi le vreau înapoi, dar nu ştiu cum să mă schimb. Râdeam din orice căcat, zâmbeam din orice tâmpenie. De ce curg iar lacrimi, n-au fost deajuns alea ? Şi îmi pare bine că mai e cineva care mă intreabă ce am, ce păţi sau cine mă supără, îmi pare bine că vă pasă. Şi-mi pasă mai mult decât credeţi voi şi mă doare mai mult decât vă închipuiţi. Cică atunci când ai probleme să întorci pagina, eu nu vreau să întorc pagina. pe altă pagină sunt alte personaje, iar eu vreau ca viaţa mea să continuie cu acelaşi actori. V-am pierdut ca un apel de pe telefon. Şi-mi cer degeaba scuze, primesc o lovitură-n schimb, primesc vorbe care dor, primesc aceeaşi frază, acelaş schimbă-te care mă bagă-n ceaţă.
   Sau nu-ţi pasă ? Vi se pare că suntem la box, iar eu sunt sacul de box. Vorbele dor mai mult decât orice bătaie sau palmă luată. Îmi ziceţi să mă schimb, da’ eu nu îmi dau seama cu ce m-am schimbat. Nu mă mai simt sigură pe mine să vă dau acele sfaturi.
E VINA MEA ! Ştiu, nu-mi mai repetaţi. Eram aproape un întreg, s-a rupt.

P.s: fac tot posibilul să mă schimb  . PENTRU VOI