Singură între cei nepăsători. ~ sfârşitul capitolului~

Nu e sfârşitul povestii !

Rebeca rătăceşte străzile în căutarea unui cadou perfect. Îl iubea, ar fi vrut să fie cu el. Dar îl iubea mult şi pe Cris, pe deasupra David a făcut-o prea mult să sufere. Atenţia conta , vroia să îi arate că încă îl vrea şi să facă tot posibilul să îşi recapete încrederea în el. Din păcate nu găsi nimic ca să-i placă. Se întoarce acasă cu moralul la pământ. 
- Iubito , ce s.a întâmplat?î
- Cristi, am impresia ca nu merge relaţia noastră.. nu ştiu.
- Rebecaaa?! E o gluma ?!
- Ştiu că mă iubeşi, şi eu te iubesc , mult, dar..
- DAR ? 
- Nu-l pot uita pe David, e prima mea iubire. Imginează-ţi !
- Dar.. acum o ora eram atât de fericiţi.. Unde e David ? In parc?  Te aşteaptă?
- Cristi, nu, nu am vorbit cu el.
- Cum mă ? Vii la mine şi-mi zici că vrei să ne despărţim şi ieri visai să ne căsătorim.
- Ieri e ieri, azi e azi.
- Rebeca, te-ai drogat ?! După câte am făcut împreuna? Nu mai dura mult şi făceam şi SEX !.
- Cristi, o iei razna.. eu am plecat.
- Unde dracu' te duci? Doar pe mine mă ai !.
- Plec la Franţa, am bani în puşculiţa, strângeam pentru..
- NUNTA NOASTRA, STIU !.
- Nu, pentru un inel pe care tu nu mi l-ai dăruit !
- Rebeca..
- PA CRISTI !.